Transferul de imagine Filat-Bodiu: miza campaniei PLDM
Sondajele de opinie cele mei recente încă îl mai clasează pe Victor Bodiu pe locul 3 în topul preferinţelor electoratului, în urma lui Chirtoacă şi a lui Dodon. acest lucru este în mare parte cauzat de lipsa de notorietate (problemă care, de altfel, se epuizează deja) precum şi apariţia acestuia într-o lumină uşor nefavorabilă în cadrul dezbaterii televizate cu Dorin Chirtoacă, pe fonul preferinţelor acute ale tinerilor pentru actualul primar.
Sarcina principală a staff-ului de campanie PLDM este să asigure cu succes transferul de imagine Filat-Bodiu, sarcină care se dovedeşte a fi destul de dificilă în condiţiile Republicii Moldova, condiţii ce presupun probleme stringente în societate şi economie, precum şi durata relativ scurtă a campaniei electorale.
Primele semne ale încercărilor de a realiza transferul de imagine se regăsesc în panourile şi spoturile electorale PLDM, în care acesta apare alături de Filat, uitîndu-se în aceeaşi direcţie, pe fonul sloganului electoral “Împreună pentru Chisişinău”, construind ideea unei echipe puternice a PLDM. De asemenea, în unele spot-uri, bodiu este promovat de unele personalităţi notorii din PLDM, pentru a spori transferul de imagine.
Cu siguranţă, acest transfer este bine-dirijat de o echipă de PR-işti experimentaţi ai PLDM, dar în acest caz, spre deosebire de imaginea contruită a lui Filat timp de 3 ani, depinde mult şi de Bodiu în ce mod îşi contruieşte imaginea, pentru că altfel, transferul de imagine riscă să nu se încununeze cu succes.
Inceputul “real” al războiului electoral
Dacă pînă în prezent, campania electorală abia dacă se făcea palpabilă, în zilele de ieri şi azi s-a dat startul real al războiului electoral, observîndu-se primul val abundent de explozii de declaraţii şi de acţiuni, unele mai mult şi altele mai puţin vădite, dar cu o puternică tentă electorală.
Dacă ar fi să recapitulăm acele elemente ale războiului electoral, am putea începe cu declaraţia lui Dodon, în care declara „Cine este Chirtoacă ca să-i răspund la întrebări? Un primar care nu și-a îndeplinit obligațiunile? Eu răspund la întrebările oamenilor cu care mă întâlnesc. Chirtoacă este problema, eu vin cu soluții”. Această declaraţie, parvenită ca urmare a întrebărilor adresate de Chirtoacă lui Dodon, poate fi calificată caun răspuns evaziv clasic, care este şi suficient de orgolios în acelaşi timp, dar care a prins bine la public în sensul promovării prin PR.
Continuînd în aceeaşi ordine, putem menţiona cazul aşa-numitului PR negru, în conţinutul “Ziarului de Chişinău”, în care era criticat Chirtoacă, şi care se dădea drept publicaţie a PLDM. Este aproape evident faptul că acest caz este doar o parte a unei strategii electorale, dirijate de însăşi una din părţile implicate în caz. Chiar dacă se vehiculeză multe ipoteze precum că însuşi PL este autorul acestei manevre, ar fi pe atît de probabil că şi PLDM ar putea fi autoul acesteia, trăgînd foloase din acest caz, prin autovictimizare. Oricine nu ar fi autorul PR-ului negru, cert este că acesta i-a favorizat atît pe PL, cît şi pe PLDM, defavorizîndu-i pe ceilalţi concurenţi electorali.
Tot astăzi s-a lansat oficial în campania electorală şi candidatul PD, Valentina Buliga, mesajul principal al acesteia fiind: “E timpul să facem ordine în Capitală”. Atît sloganul, cît şi promovarea insuficientă a acestui candidat de către propria echipă, precum şi declaraţiile lui Lupu de genul „Capitala noastră are nevoie de o gospodină” denotă clar faptul că prin înaintarea anume a acestui concurent politic PD mimează implicarea în competiţia electorală şi nu are intenţii vădite de a cîştiga primăria capitalei.
Şirul dat poate fi continuat cu zeci de asemenea întîmplări şi declaraţii, cum ar fi implicarea lui Mocanu şi calificativele acestuia date concurenţilor electorali (acţiune determinată de lipsa de atenţie din partea presei); Disensiunile dintre PL şi PLDM atît la nivel de candidaţi, cît şi la guvern; gestul de ostilitate al lui Filat faţă de Chirtoacă; sărbătorirea zilei Drapelului în mod separat etc.
Toate cele expuse mai sus denotă începutul unei campanii cu adevărat murdare şi violente, fără precedent chiar şi în rîndul campaniilor parlamentare. Este dubios impactul ce îl va avea acest tip de campanie asupra alegătorului, un impact ce se poate dovedi a fi fatal din punct de vedere politic.
Cernobîl după 25 de ani: consecinţele erorilor sistemului sovietic
Sâmbătă, 26 aprilie 1986, ora 01:23:58 – se produce cel mai grav accident din istoria energiei nucleare, accident ce a generat consecinţe ireversibile, cele mai regretabile fiind distrugerea a milioane de vieţi omeneşti. La acest lucru a contribuit inacţiunea şi lipsa de reacţie tipică autorităţilor sovietice, care au ascuns timp de mai multe zile cumplitul dezastru, multiplicînd urmările acestei grave catastrofe.
Desi era evident ca ceva groaznic se intamplase, iar oamenii erau evacuati, Mihail Gorbaciov decide sa nu informeze opinia publica timp de trei zile. Abia atunci guvernul de la Moscova recunoaste amploarea catastrofei.
Chiar şi aşa, o bună parte din oameni şi autorităţi locale nu sunt îndeajuns de preocupate de accident, în timp ce la Cernobîl continuă să se emită radiaţii ucigaşe, echivalente a 400 bombe de la Hioshima.
Oamenii îşi amintesc dezastrul total din pricina căruia s-au îmbolnăvit de cancer la plămâni. Alţi 1.000 de oameni s-au imbolnăvit de cancer tiroidian şi au murit în scurt timp.
Dezastrul a fost o pată neagră pentru istoria întregii omeniri, pată provocată de erorile regimului sovietic.
După 25 de ani: consecinţe
Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănatăţii, 3,5 milioane de oameni, dintre care peste 1 milion de copii, au fost afectaţi de atunci de explozie.
Efectele incă se vad. Solul, plantele, apa, pe o raza de 60 de kilometri de centrala, conţin doze periculoase de radiaţii.
Dupa Cernobîl, Republica Moldova s-a confruntat cu o crestere a cazurilor de tumori craniene, mai spun specialistii.
Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (IAEA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO), a atribuit tragediei 56 de decese directe (47 de lucrători şi 9 copii cu cancer tiroidian) şi a estimat ca mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane expuse radiaţiilor pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian intre copiii diagnosticaţi în 2002.
Mii de oameni din Republica Moldova care au fost chemaţi pentru lichidarea consecinţelor, au rămas cu sănătatea distrusă pe viaţă sau, şi mai rău-cu vieţile pierdute. Chiar şi aşa, drama provocată de Cernobîl nu este una ce constă în pierderi materiale, ci este, întîi de toate, o dramă spirituală şi morală iremediabilă.
La momentul actual autorităţile depun mult prea puţin efort pentru acoperirea consecinţelor şi suferinţelor resimţite de acei puţini care au rămas în viaţă în urma acelui cumplit dezastru, victimele erorilor sovietice..Remember-Cernobîl!
Sărbătorile Pascale vs Politica
Sarbatorile Pascale au constituit dintotdeauna un motiv temeinic pentru politicieni de a mai face “nişte PR”, dar cu siguranţă Paştele şi politica nu au cunoscut o imixtiune reciprocă atît de mare ca în 2011.
Cu siguranţă cel mai explicit caz de PR religios este “aducerea Focului Haric” de către Victor Bodiu, plătit din banii premierului Filat
..Pînă la momentul actual, acest fapt nu a provocat critici deosebite, ci dimpotrivă, a fost primit cu admiraţie de către unele categorii a populaţiei şi aşa va fi în continuare, atît cît acest act de PR este gestionat eficient. Tototdată, Filat a spus că el va “ciocni ouă roşii şi verzi, nu şi albastre, pentru că din astea nu a mai văzut”. (fără îndoială-retorică electorală)
Foarte evlavioşi s-au dovedit a fi şi comuniştii, care, deşi nu par a fi compatibili cu creştinii, au încercat să demonstreze cîtă bunătate şi credinţă încape în ei, îndeosebi în aceste zile de campanie electorală! Ei au depus flori la monumentul lui Lenin iar apoi s-au grăbit să felicite cetăţenii cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti.
Cu acestă ocazie, Dodon a spus : “Primiţi caldele mele felicitări cu prilejul Sărbătorii Învierii. Fie ca aceste zile pline de lumină să ne aducă în suflet împăcare, iertare şi încrederea că suntem cu toţii în grija Domnului. Să ne rugăm cu toţii la Dumnezeu să ne îndrume pe calea cea dreaptă, să ne binecuvânteze paşii şi să ne dea izbândă în toate lucrurile bune pe care le gândim şi le înfăptuim. Hristos a Înviat!” Probabil că a avut în vedere împăcare şi iertare pentru toate crimele pe care le-a făcut el şi echipa.
Marian Lupu a avut mai puţină creativitate în a face PR, limitîndu-se la un mesaj de felicitare, din care desprindem: “Dragi concetățeni, în vremuri grele, credința este cea care ne reunește, datorită credinței suntem un popor unit, un popor care nu este divizat după criterii sociale sau etnice. Această unitate este și mai evidentă în perioada Sfintelor Sărbători de Paști. Credința în Învierea lui Hristos este cea pe care am moștenit-o de la strămoșii noștri și pe care o vom transmite, la rândul nostru, generațiilor următoare. ” Nu ştiu despre ce fel de unitate vorbeşte, dar cert este că el însuşi nu crede în ceea ce spune.
Stilul inconfundabil al PL nu a putut să nu iasă în evidenţă. Aceştia au profitat de sărbătorile religioase, caracterizîndu-i pe comunişti ca fiind azi cu Lenin, şi mîine cu Hristos – de altfel au dreptate, păcat că declară asta doar în contextul Sărbătoriloe Pascale.
Indiferent de care sunt acţiunile şi mesajele politicienilor în perioada sărbătorilor de Paşti, de cele mai multe ori aceste mesaje nu sunt orientate către cetăţeni, ci către oponenţii politici, îndeosebi în contextul campaniei electorale. Cu siguranţă, aceste mesaje sunt excesiv de făţarnice..nouă ne rămîne să vedem ce făţărnicii ne pregăteşte lupta electorală. 
